Discuții despre adopțiile internaționale, în Parlamentul României

Parlamentarii consideră că legea îi discriminează pe românii stabiliți în străinătate, atunci când vine vorba despre adopții.

Deși definițiile date de organismele de specialitate sunt clare, România este singura țară care consideră că un cetățean al său stabilit într-o altă țară face o adopție internațională atunci când adoptă un copil din țara sa.

O asemenea anomalie a fost semnalată de o delegație din Brașov alcătuită dintr-o judecătoare, trei ONG-uri și trei foști copii instituționalizați, care a ajuns în Parlamentul României.

Președintele Asociației Catharsis, Azota Popescu:

Ne-am dus să-i informăm despre starea reală a copiilor instituționalizați, despre faptul că ei rămân în sistem până la 18 ani, ies din sistem, cei mai mulți bolnavi și săraci, ajung pe străzi, pe drumuri, la adăposturile de noapte, în centre socio-medicale, spitale de psihiatrie și ce să vă mai spunem, ajung și în penitenciare.

Reprezentanții delegației spun că statul român, în loc să ofere o șansă la adopție micuților instituționalizați, face atât de dificilă adopția, încât aceștia rămân în grija DGASPC-urilor.

Astfel, pe lângă cheltuiala necesară creșterii copiilor mai există și cheltuieli viitoare, deoarece aproximativ 90% dintre cei crescuți de stat nu reușesc să se descurce singuri nici după ce devin adulți.

Brașovenii i-au prezentat situația lui Nicolae Păun, președintele Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaților.

"Domnul deputat ne-a întrebat cum este posibil acest lucru. Suntem de două decenii membri în Uniunea Europeană, suntem integrați, suntem aici de 2000 de ani, suntem europeni și noi le cerem românilor stabiliți în străinătate să facă adopție internațională, nu le permitem străinilor din Europa să facă adoptie internațiională, menținem copiii în sistem", a menționat Azota Popescu.

Pentru ca situația să fie remediată, în luna mai va fi organizată o conferință națională care să ofere soluții pentru ca numărul de copii care își găsesc părinți să crească semnificativ.

În acest moment, din cei aproximativ 50.000 de copii instituționalizați din România, doar circa 7.000 sunt adoptabili. Din păcate, și dintre aceștia foarte puțini sunt adoptați. Asta se întâmplă și din cauza faptului că sunt familii care nu reușesc să adopte.