Imnul României, compus în prezența lui Alexandru Ioan Cuza, la Brașov

Unirea din 24 Ianuarie 1859 a fost primul pas spre înfăptuirea statului național român, din care avea să facă parte, mai apoi și Transilvania.

Brașovul, oraș ardelean, era foarte cunoscut și iubit de Alexandru Ioan Cuza.

Domnul Unirii Principatelor a fost de trei ori sub Tâmpa, prima dată cu revoluționarii pașoptiști, iar istoricii spun că în prezența lui s-au născut versurile actualului imn de stat al Românei.

“Participa cu revoluționarii din Țara Românească și Moldova, în Brașov, pentru revoluție și pe Poarta Șchei la nr. 1 e și o placă care amintește prezența lui acolo. Acolo se strângeau toți revoluționarii și, în prezența lor, Gheorghe Ucenescu, care era dascălul școlii noaste și cântăreț la două biserici, le tot cânta mai multe cântece și când a ajuns să cânte un cântec – Din sânul maicii mele – lui Mureșanu, care era de față, i-a plăcut cântecul și s-a oferit să-i facă versurile. Și a făcut cea mai frumoasă poezie a lui și în prezența lui Cuza s-a născut acest imn al României”, a precizat profesorul Vasile Oltean.

Chiar şi după ce a ajuns domnitor, Alexandru Ioan Cuza a rămas un mare susţinător al Braşovului şi a trimis sume de bani uriaşe pentru dezvoltarea învăţământului de la poalele Tâmpei.

“Abia urcat pe tron, a emis un decret prin care Principatele Unite ofereau 500 de galbeni pentru Liceul Șaguna, pentru a-l salva de la pieire. Legile din Ardeal interziceau prezența acestui liceu, care era implicat în foarte multe procese de desființare, numai pentru că era liceu românesc. Și Cuza a salvat această situație, oferind 500 de galbeni. E o sumă imensă”, a adăugat profesorul Vasile Oltean.

Ultima oară, domnul Unirii Principatelor a poposit la Brașov în drumul său spre exil şi a fost cazat la Hanul Cerbul de Aur, pe strada Lungă, la numărul 5.

Sursa foto: rador.ro