JURNAL DE CĂLĂTORIE. Mănăstirea a cărei biserică a fost pictată de unul dintre cei mai cunoscuți pictori români, Nicu Zugravu
Știați că Nicu Zugravu, născut pe 15 mai 1838, la București, în Țara Românească, avea să devină unul dintre cei mai mari pictori ai meleagurilor românești și dincolo de acestea?
Articol de Bianca Suceava Bucă, 21 Martie 2025, 18:45
Încă de la 15 ani, acesta a început sa devină cunoscut în toate colțurile țării pentru talentul său în a picta biserici, la 10 ani fiind, deja, ucenicul pictorului Anton Chladek.
Printre cele mai bine păstrate picturi bisericești ale lui Nicu Zugravu se numără cele de la Mănăstirea Agapia, colț de rai al liniștii, rugăciunii și spiritualității.
Da, acolo mergem, de această dată, în inima Moldovei, la Mănăstirea Agapia, una dintre cele mai mari mănăstiri de maici din România. Însă, nu înainte de a vă dezvălui faptul că atunci când vorbim despre Nicu Zugravu, vorbim, de fapt, despre unicul Nicolae Grigorescu căruia așa i se spunea în acele vremuri.
Mănăstirea a fost construită între 1641-1643, fiind inițial un așezământ monahal de călugări. Chiar și numele său vine de la sihastrul Agapie cel care s-a așezat pentru prima oară în aceste părți ale Moldovei. Ctitorul așezământului de astăzi este hatmanul Gavriil Coci, fratele domnitorului Vasile Lupu.
Ceea ce o face unică în țară, și chiar în lume, sunt frescele pictate de Nicolae Grigorescu în perioada 1858-1861.
Acesta a realizat interiorul bisericii centrale în stil renascentist, impresionând prin îmblânzirea chipurilor Sfinților, în acele vremuri aceștia fiind inspirați de iconografia rusă și având trăsături faciale mai ascuțite.
Aproape 2000 de metri pătrați a pictat Grigorescu contra sumei de 2.000 de galbeni și a „trei odăi de șezut”. Ba mai mult, istoricii de artă presupun că pictura murală „Proorocul Daniil” ar fi, de fapt, un autoportret al artistului. La finalul realizării capodoperei, dorința de a pleca la studii în străinătate a pus definitiv stăpânire pe sufletul marelui artist Nicolae Grigorescu.
Fotografiatul în interiorul bisericii este strict interzis în zilele noastre.
În anul 1993, Mănăstirea Agapia a fost inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO, ca o recunoaștere a statutului său de adevărat tezaur al istoriei și tradițiilor românești.
