JURNAL DE CĂLĂTORIE. Parcul brașovean cu o istorie de peste un secol și jumătate.

Acesta a luat naștere pe la finalul anilor 1800, în locul câmpului ce servea drept parcare negustorilor veniți la târg.

Pe la final de secol XIX, zona era deja una preferată de brașoveni pentru plimbări, existând în împrejurimi inclusiv un restaurant cu foarte multe locuri, mai exact la parterul Rectoratului de astăzi. Spațiul era mărginit de Aleea Rudolf, numită după 1918, bulevardul Ferdinand, în cinstea regelui care întregise România.

Parcul începe să prindă contur și să se apropie de forma în care îl cunoaștem noi astăzi datorită grădinarului şef al Braşovului, Carol Hermann care, în prima parte a secolului XX, aduce specii rare de arbori pe marginile aleilor presărate cu băncuțe.

Și denumirea parcului a suferit de-a lungul timpului modificări, în funcție de vremuri și conducători. Astfel, în 1932, acesta s-a numit Carol al II- lea, pentru ca ulterior să poarte numele de Cuteanu, după primarul care a sprijinit din plin modernizarea orașului.

Din 1948, aproape un deceniu și jumătate, spatiul verde din centrul Brașovului a fost al prieteniei, româno – sovietice, pentru ca apoi să se numească Nicolae Titulescu până în zilele noastre, nume dat după marele diplomat român înmormântat la poalele Tâmpei.

Dacă în perioada interbelică, parcul răsuna de acordurile fanfarei militare sau cele ale orchestrei orașului, acum aici este locul în care tinerii, adulții și prichindeii își găsesc liniștea și relaxarea, iar, uneori, pot lua parte la diferite târguri tematice.

Parcul Nicolae Titulescu este o oază de verdeață, flori și arbori pe tot parcursul anului, având în fiecare anotimp farmecul său, însă, ce-i drept, toamna este răvășitor.

Citește și: JURNAL DE CĂLĂTORIE. "Aleea Secolelor" de la "Cuibul liniștit" al Reginei Maria