Mica Unire a fost marcată azi şi la Braşov
Unirea Moldovei cu Ţara Românească a fost marcată, astăzi şi la Braşov.
24 Ianuarie 2020, 13:18
Unirea Moldovei cu Ţara Românească a fost marcată, astăzi şi la Braşov. În urmă cu aproximativ o oră s-a încheiat, în Piaţa Unirii un ceremonial militar şi religios care a culminat cu o horă a Unirii.
Tot astăzi, centrul Cultural Reduta îi invită pe braşoveni, de la ora 18.00, la un spectacol folcloric, cu intrare gratuită. De altfel, domnul Unirii Principatelor a avut, de-a lungul timpului legături importante cu Braşovul. Dubla alegere ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza, la 24 ianuarie 1859 a avut un ecou puternic în rândurile românilor din Transilvania, aflaţi, la vremea aceea sub jugul Imperiului Habsburgic. Primul ziar românesc din Ardeal, Gazeta Transilvaniei a dedicat, atunci, mai multe articole evenimentului, iar Cuza a devenit, rapid, foarte popular în rândul ardelenilor.
"Românii ardeleni vedeau în alegearea lui Alexandru Ioan Cuza, un viitor mai bun şi pentru ei, pentru că ei îşi doreau, în primul rând, obţinerea unui statut de libertăţi, de drepturi", a declarat Ovidiu Savu, şeful Secţiei Istorie şi Literatură de la Muzeul Casa Mureşenilor
La rândul său, domnul Unirii Principatelor a susţinut mereu cauza Transilvaniei. De pildă, în 1859, Alexandru Ioan Cuza acorda 500 de ducaţi şcolilor româneşti din Braşov. În anul următor, ajutorul financiar depăşeşte 15.700 de lei, în 1863, şcolile româneşti de la poalele Tâmpei primesc, din partea domnitorului, un sprijin financiar de 36,400 de lei.
"Documentele de la Prima Şcoală Românească atestă sprijinul acordat de Alexandru Ioan Cuza şcolilor din Braşov, în special Gimnaziului Românesc nr. 1, viitor liceu sau cum este astăzi cunoscut, Colegiul Naţional Andrei Şaguna", a adăugat Ovidiu Savu.
Numele Brașovului apare în biografia lui Cuza chiar și într-un moment de mare cumpănă din viața domnitorului. În drumul său spre exilul din Viena, Alexandru Ioan Cuza poposește la Brașov, la Hanul "Cerbul de Aur", situat pe strada Lungă, la numărul 5. Domnul Unirii prinicipatelor a fost găzduit, aici, între 26 februarie şi 4 martie 1866, însoţit de prinţesa Maria Obrenovici a Serbiei.